Experienta ne-a invatat cum sa evitam capcanele in executie si sa gasim cele mai practice solutii la problemele care apar pe parcursul constructiei. Gasesti aici sugestii care iti vor face activitatea mai spornica; si tot aici iti vom enumera greseli pe care multi le-au facut si care au avut consecinte nu tocmai placute.
Ia-le in calcul, ai grija la ceea ce faci si, mai ales, la ce sa nu faci!
La ce sunt atent
1
Ciment
Pastreaza sacii de ciment feriti de umezeala! Se recomanda pastrarea in saci de plastic, bine legati, intr-un loc acoperit. La interval de o circa o luna este recomandat a fi mutati pentru a evita intarirea sacilor din randurile de jos (din cauza greutatii randurilor de deasupra).
Sacii vor fi asezati în stive, pe scanduri dispuse cu interspatii si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrând împrejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi.
Nu depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul ramas peste termenul de garantie va putea fi întrebuintat la lucrari de beton si beton armat numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Nu utiliza ciment care prezinta aglomerari!
Culoarea cimentului nu are legatura cu rezistenta acestuia (un ciment mai inchis la culoare nu este mai “tare”)! Nuantele de gri deschis sau gri inchis ale cimentului depind de compozitia cimentului.
La manipularea cimentului ai grija la efectul sau iritant în prezenta umezelii.
Astfel, este indicat:
- a se feri copiii de contactul cu cimentul
- a se evita contactul prelungit cu pielea
- a se evita contaminarea ochilor
- a se evita inhalarea
Totodata, se vor lua toate masurile pentru evitarea inhalarii pulberii de ciment.
Manipularea cimentului se va face în spatii deschise sau ventilate.
In situatia împrastierii accidentale, pulberea de ciment va fi colectata prin aspirare pentru a preveni prafuirea in mediul inconjurator si se vor evita situatiile de deversare a cimentului in apele naturale.
2
Agregate la prepararea betonului
Nu folosi agregate murdare sau cu corpuri straine (lemne, bucati de zidarie s.a.).
In cazul nisipului murdar (de exemplu amestecat cu argila - culoare preponderent galbuie), betonul proaspat arata foarte “legat” / omogen. Dupa intarire insa, el se va dezagrega (se pot desprinde bucati cu mana).
Dimensiunea maxima a agregatului se stabileste in functie de dimensiunea elementului turnat si de desimea armaturii (nu trebuie ca pietrele sa se blocheze intre armaturi si sa obtureze patrunderea betonului).
Atentie! Cerceteaza forma granulelor de agregat:
- cand sunt prea rotunde si lucioase, pasta de ciment nu adera si rezistenta betonului are de suferit
- cand sunt prea plate, betonul se indeasa greu si exista riscul formarii de goluri si obtinerii unei rezistente cu 20-25% mai reduse
Umiditatea nisipului este extrem de importanta: nisipul isi mareste mult volumul la cresterea umiditatii (aprox 30%). Prin urmare, daca se va folosi nisip cu umiditate mare, volumul de nisip trebuie crescut cu 30%, fata de cel din retete.
3
Prepararea / comandarea betonului
Fata de volumul calculat, volumul preparat/comandat va fi mai mare cu 2-5% avandu-se in vedere atat pierderile posibile la punerea in opera, cat si faptul ca prin vibrare volumul betonului se “micsoreaza”.
Ordinea de introducere a componentelor in betoniera este: pietris, nisip, ciment si apa.
Daca din diferite motive (pentru a nu se lipi de peretii betonierei, pentru a nu fi pornita in sarcina) este necesara introducerea apei inainte de celelalte componente, este indicat sa se adauge cca jumatate din cantitatea totala de apa, apoi sa se pastreze ordinea de adaugare mai sus mentionata, dupa care se pune si restul de apa, pentru obtinerea consistentei dorite.
Marirea cantitatii de apa din compozitia betonului conduce la scaderea rezistentei betonului si la marirea tendintei de separare a apei.
In situatia in care betonul este adus de la statie si nu are consistenta potrivita se va solicita statiei aducerea de aditivi pe santier pentru a se putea regla consistenta acestuia.
In cazul se care se prepara manual betonul si se folosesc orice fel de aditivi speciali pentru beton achizitionati din comert, se va acorda o deosebita grija dozarii acestora, conform indicatiilor de pe recipient. O dozare in exces a aditivilor va duce la compromiterea totala si ireversibila a betonului.
Folosirea balastului in locul sorturilor de agregate nu este recomandata, deoarece acesta poate compromite calitatea betonului/lucrarii. Spre exemplu, in cazul in care acesta este prea nisipos, se va obtine un beton de rezistenta mica, cu risc mare de aparitie a fisurilor. Daca este prea pietros, se va obtine un amestec neomogen, va necesita utilizarea unei cantitati mai mari de ciment, vor aparea dificultati la punerea in opera si va creste probabilitatea de aparitie a segregarilor.
4
Transportul betonului
Transportul betonului in santier trebuie efectuat astfel incat sa se previna pierderea componentilor, segregarea sau contaminarea betonului (cu alte materiale transportate anterior).
Este interzisa descarcarea pe pamant a betonului si mutarea acestuia cu lopata in cofraj.
5
Depozitarea mortarului
Depozitarea mortarului sau betonului direct pe pamant inlesneste pierderea apei si amestecarea cu pamantul, fiind considerata neglijenta in executie.
6
Compactarea betonului
Scurtarea timpului de vibrare sau, si mai rau, necompactarea betonului conduce la obtinerea unui beton poros, cu rezistenta redusa si cu permeabilitate mare.
Prelungirea timpului de vibrare mai mult decat este necesar, conduce la separarea agregatelor mari de mortar (segregare) si va avea ca efect obtinerea unui beton neomogen, cu rezistente scazute si permeabilitate mare.
Intervalul de timp dintre introducerea betonului in cofraje si vibrarea acestuia trebuie sa fie cat mai mic. In nici un caz nu se compacteaza betonul dupa ce nu mai este lucrabil.
Vibrarea betonului dupa inceperea prizei acestuia provoaca distrugeri in structura lui si implicit scaderea rezistentei. Introducerea pervibratorului in masa betonului se face repede iar scoaterea acestuia se face lent, in etape / trepte. Nu se va trage sub nici o forma betonul cu pervibratorul!
La vibrarea manuala nu este suficienta baterea cofrajului in exterior, ci este absolut necesara vibrarea interioara cu o vergea metalica, pentru a evita formarea de goluri, segregari etc.
Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare se vor verifica (din punct de vedere al umplerii cu beton) prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective (de regula cu un ciocan de lemn), pana ce cofrajul nu mai suna a gol. Metoda este eficienta mai ales in cazul stalpilor si diafragmelor.
7
Finisarea suprafetei
Finisarea suprafetei se face de regula manual si consta in indepartarea neregularitatilor locale si asigurarea planeitatii suprafetelor.
Pentru platforme se recomanda elicopterizarea suprafetei.
8
Protectia si tratarea betonului dupa turnare
Protectia si tratarea betonului dupa turnareeste obligatorie pentru prevenirea aparitiei fisurilor din contractie si dezvoltarea acestora (pot ajunge sa penetreze intreaga grosime a placilor/platformelor) si asigurarea conditiilor favorabile de intarire.
Pentru protejarea suprafetelor turnate, acestea se vor acoperi cu prelate, rogojini, strat de nisip etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. In functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, protejarea betonului se face la 2-12 ore de la turnare. In conditii exceptionale de vant si temperaturi ridicate, udarea poate incepe la mai putin de 2 ore.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
9
Armatura
Fasonarea (indoirea) armaturilor trebuie sa se faca progresiv.
Se interzice fasonarea (indoirea barelor) armaturilor la temperatura sub -10ºC.
.jpg)
Barele cu profil periodic (striat) cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona dupa incalzire la rosu.
Atentie la pozitionarea armaturilor/carcaselor de armatura. Acestea se vor face conform proiectului. Asigurarea acoperirii cu beton este extrem de importanta. Este interzisa utilizarea distantierilor din metal (cupoane metalice) care corodeaza, sau din lemn care sunt degradabili in timp.
Nu se utilizeaza armatura corodata/acoperita cu rugina inainte de curatarea ei si masurarea si verificarea diametrului, respectiv a profilaturii (sa corespunda prevederilor din proiect). Atentie si la starea de curatenie a armaturii. Este foarte importanta pentru asigurarea aderentei cu betonul.
Nu se utilizeaza armatura deformata (din cauza transportului sau depozitarii incorecte, sau din alte motive).
10
Betonarea la temperaturi ridicate
Temperatura exterioara ridicata (peste 30°C) poate avea efecte negative asupra calitatii executiei lucrarilor (in cazul in care nu se iau masuri speciale):
- accelereaza priza betonului
- provoaca scaderea rapida a lucrabilitatii betonului (cu repercusiuni asupra transportului, punerii in opera si compactarii betonului)
- se obtin rezistente mai mari la varste mici dar la 28 de zile rezistente sunt mai reduse decat cele obtinute in conditii de intarire la temperaturi obisnuite (20°C)
- creste pericolul fisurarii betonului la cateva ore dupa punerea in opera (fiind necesara protejarea/tratarea betonului cat mai rapida)
Punerea in opera a betonului in conditii de temperaturi extreme se face numai dupa luarea de masuri speciale.
Cele mai sensibile elemente la actiunea temperaturii ridicate sunt planseele si platformele (elemente care prezinta suprafete mari necofrate).
11
Betonarea la temperaturi scazute
Betonarea in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C.
Temperaturile scazute, sub 5° C, au ca efecte principale:
- incetinirea proceselor de priza si intarire a betonului
- distrugerea structurii interne a betonului
Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura pana la – 10° C, luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru.
Dupa punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2.
De regula, pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros este necesara elaborarea de proiecte tehnologice pentru lucrarile ce se vor executa. Pe santier, in mod curent, se aplica încalzirea materialelor componente la prepararea betonului, protejarea elementelor de beton cu învelisuri termoizolante, sau protejarea intregii zone de lucru.
12
Sfaturi utile pentru prepararea mortarelor
Ca sa obtii lucrari de calitate, îti recomandam sa:
- utilizezi nisip fara impuritati
- respecti cantitatea de apa recomandata
- respecti dozajele in conformitate cu specificatiile produsului (reteta orientativa)
- umezesti suportul inainte de aplicarea mortarului
- aplici mortarul la temperaturi ale mediului cuprinse intre +5 ° C si +30 °C
Atentionari!
La temperaturi ridicate:
- protejeaza mortarul de actiunea soarelui si a vântului
- mortarul are nevoie de apa pentru a se hidrata si pentru a-si dezvolta rezistentele
- daca acesta se deshidrateaza prea repede, apare fenomenul de fisurare
La temperaturi joase:
- este interzisa aplicarea tencuielilor pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca tencuiala sa inghete inainte de intarire
- in cazul in care este totusi necesar sa lucrezi si pe timp friguros, ia masurile speciale prevazute in C 16/84
Inainte de a te apuca de lucru, te sfatuim sa iei in considerare indicatiile de pe spatele sacului de Tenco, precum si cele din ghidul Tenco, pentru ca ele contin dozajele orientative potrivite aplicatiei finale si recomandarile cu privire la punerea in opera.
